28
oct.

0
Rămâi cu gura căscată: „botez“ la închisoare. Ce ”ritualuri” au loc după gratii

Rămâi cu gura căscată: „botez“ la închisoare. Ce ”ritualuri” au loc după gratii

incshisoare-resizedNici nu vă puteţi imagina ce orori se întâmplă adesea la numai câteva sute de metri de voi, în timp ce faceţi o plimbare romantică prin Copou. „Ritualurile“ barbare, de Ev mediu, care au loc foarte frecvent după gratii, îţi fac de-a dreptul părul măciucă. Pe lângă altercaţiile fizice, majoritatea neştiute de administraţie, în locurile de deţinere din Iaşi există un adevărat ritual al iniţierii în tainele homosexualităţii. Un recent caz odios scoate la iveală modul în care persoanele tinere private de libertate sunt obligate, în mod barbar, să întreţină raporturi sexuale cu colegii. Ritualul e un fel de „botez“, se numeşte „lăchire“, iar unii deţinuţi mimează chiar şi slujbe religioase în timp ce îl pun în aplicare. Două cazuri de viol cu detalii groteşti au avut loc la Iaşi numai în ultima perioadă.

Poate că unora le sunt indiferente astfel de acte neumane, poate că alţii cred că asta nici n-ar trebui să fie subiect de presă. Însă important: unii oameni sunt dezumanizaţi pe viaţă. Iar faptul că angajaţii din închisori nu-şi fac treaba ne costă pe toţi, mulţi bani. Victimele cer la CEDO, adesea şi câştigă, sume de ordinul milioanelor de euro, bani plătiţi de noi toţi. De ce este important să fie făcut public aşa ceva?

În spatele gratiilor de fier, din Penitenciarul Iaşi sau din Arestul Poliţiei, au loc, de multe ori, fapte pe care doar minţile bolnave ar putea să le pună în aplicare. Cele mai multe dintre acestea rămân neştiute, victimele refuzând să reclame, pentru a nu fi catalogaţi ulterior ca „turnători“ de colegi, şi pentru a nu avea de suferit şi mai mult pe viitor. Pe lângă altercaţiile fizice sau verbale, obişnuite în rândul persoanelor cu înclinaţie spre infracţionalitate, în locurile de deţinere au loc şi adevărate ritualuri de înjosire, absolut inumane, cele mai multe cu caracter sexual, care pun victimele pe cea mai joasă treaptă a demnităţii umane.

O postură din care cel pe care societatea îl vrea recuperat, ca membru util ei, pe viitor, nu îşi va mai reveni niciodată, fiind definitiv o povară socială pentru toţi. Pe lângă acest aspect, unul foarte grav chiar dacă vorbim de un deţinut, mai este şi un altul, care ne costă direct. Pe toţi dintre noi. Multe victime dau statul în judecată la instanţele europene, şi nu puţini câştigă despăgubiri de sute de mii de euro. Cel mai recent şi mai odios caz din Iaşi: victima cere României, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 5 milioane de euro. Vinovaţii sunt câţiva, cadre şi/sau puşcăriaşi. Plătim însă cu toţii. De aceea, am considerat util un demers jurnalistic ce poate unora le va părea discutabil: descrierea, în limitele decenţei, a acestor tratamente neumane de după gratii, aflate de la surse demne de toată încrederea.

Ce este „lăchirea“

Unul dintre cel mai des întâlnite ritualuri din spatele gratiilor este cel pe care deţinuţii îl numesc „lăchire“. În jargonul de penitenciar, „lăchirea“ înseamnă «spurcarea» unuia dintre colegii de cameră, de regulă cel care nu se poate impune în rândul colegilor. Acesta este considerat „lăchit“ după ce colegii săi îi pun urină sau spermă în alimente sau direct în gură.

„În penitenciar se află foarte uşor cine este «lăchit» şi cine nu. Aceşti deţinuţi sunt cei mai batjocoriţi de către ceilalţi deţinuţi, şi tot ei sunt cei care sunt cel mai adesea violaţi. În cele mai multe camere există câte un deţinut «lăchit»“, ne-a spus un gardian din Penitenciarul Iaşi, care, din motive lesne de înţeles, a dorit să îşi păstreze anonimatul. Acesta ne-a mai spus că cele mai odioase cazuri de acest gen au loc în sectorul dedicat „bighidiilor“, cum sunt cunoscuţi în penitenciar infractorii tineri. „Acolo sunt şi cele mai mari probleme, unde sunt cei foarte tineri, puştani de 18-20 de ani. Ei sunt cei mai răi“, ne-a mai spus gardianul. Acesta ne-a mai relatat că cele mai multe victime refuză să reclame faptele abominabile şi inumane la care sunt supuse, întrucât în penitenciar „turnătorii“ nu sunt văzuţi cu ochi buni de colegi.

Exemple odioase 

Printr-un ritual de acest gen a trecut un tânăr de 16 ani, care, înainte de a fi violat de colegii săi de cameră, a fost obligat să înghită lichidul seminal al unuia dintre ei. M.G. a ajuns în Arestul Poliţiei pentru o faptă de tâlhărie relativ banală, şi a fost repartizat într-o cameră în care se mai afla şi Ionuţ Marian Dinu şi Robert Bucătaru, doi minori, aflaţi aproape de majorat, ce erau reţinuţi pentru furt. După ce a fost „lăchit“, M.G. a fost supus unor alte ritualuri barbare, fiind, în cele din urmă, violat de colegi.

„În seara zilei de 2 decembrie 2015, pe fondul unor discuţii despre relaţiile homosexuale, numitul B. Constantin Marian i-a introdus minorului G.M. un cornet de hârtie în anus şi apoi a turnat apă în el pentru a vedea dacă aceasta intră în fund, ceea ce ar fi însemnat, conform teoriei sale, că victima a întreţinut anterior raporturi sexuale“, se arată într-o plângere depusă de M.G. către Parchet. Ulterior acestui „test“, colegii de cameră ai adolescentului au iniţiat un „botez“, termen care în penitenciar se referă la dezvirginarea unui coleg. În cazul lui M.G., unul dintre colegi a pus o plapumă pe el şi a mimat o slujbă religioasă, la finele căreia victima a fost violată de cei doi colegi.

Daune de cinci milioane de euro?

În ciuda legii tăcerii de după gratii, nu e singurul caz de acest gen care a ajuns pe masa anchetatorilor. Ulterior acestui caz, un alt tânăr a reclamant că a fost violat de patru colegi, după ce, în primă fază, i s-a introdus doi litri de apă prin anus, printr-un ritual similar celui de mai sus, lucru care denotă o „tradiţie“ barbară după gratii în acest sens. Acest caz a avut loc în Penitenciarul Iaşi, protagoniştii fiind tot „bighidii“. În ceea ce priveşte cazul lui M.G., Parchetul efectuează în prezent cercetări şi cu privire la eventuale fapte de neglijenţă în serviciu comise de poliţiştii care trebuia să asigure paza celulelor.

Avocata lui M.G., Gianina Poroşnicu, a cerut, recent, ca dosarul să fie preluat de Parchetul General. „Vrem doar să ni se facă dreptate“, ne-a spus Poroşnicu. Aceasta ne-a mai menţionat că M.G. intenţionează să dea în judecată statul român, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru torturile la care a fost supus, şi să ceară daune de 5 milioane de euro.

via Ziarul de Iasi