IMPLICAȚII LEGALE ȘI PSIHOLOGICE ALE ACCIDENTELOR RUTIERE
Implicații legale și psihologice ale accidentelor rutiere
Oricine a trecut prin experiența unui accident rutier cunoaște cât de copleșitor se manifestă, de la traumele fizice și cele psihice la demersurile legale. În foarte multe cazuri rareori este recunoscută paleta largă a efectelor dăunătoare stării de echilibru și de sănătate a părții vătămate. Victimelor și familiei ori persoanelor care au grijă de acestea le este recomandat să apeleze la sprijinul legal și la cel psihologic.
Victimele accidentelor rutiere urmează un demers atât cu recuperarea fizică și psihică, cât și un demers legal.
Implicațiile psihologice ale accidentelor rutiere
Evaluarea psihologică este un demers necesar și concludent în evidentierea suferinței psihice a partii vătămate. Rolul psihologului este de a evalua si identifica simptomele traumatice prin metode specifice, de a evidenția dificultățile psihice care împiedică funcționarea optimă a persoanei în viața de zi cu zi, acasă, la locul de muncă, în societate, ca urmare a unui accident rutier.
Prin ce devine un accident rutier traumatic?
- Caracterul neașteptat, brusc
- Imposibilitatea de a-l preveni să se întâmple
- Neputința de a-l anticipa sau evita
Ce este trauma psihică și emoțională?
Trauma psihică și emoțională rezultă în urma unor evenimente extreme de tip stressor care pun în alertă întregul organism, dărâmă sentimentul de siguranță și te face neputincios în fața pericolului. Experiențele traumatice implică punerea în pericol a propriei siguranțe sau a propriei vieți. Un accident rutier poate avea un impact psihic puternic, chiar și în cazurile în care vătămarea fizică este minoră. Acest fapt se explică prin trăirea emoțională subiectivă a evenimentului; cu cât impactul vătămării corporale crește, ducând la recuperări dificile și de durată, cu atât crește și trauma emoțională.
Cele mai frecvente simptome traumatice
Oamenii reacționează diferit la un eveniment tip șoc, așa cum sunt accidentele rutiere. Orice experimentează organismul este doar un răspuns normal la o situație complet anormală.
De tip psihologic și emoțional: furie, iritabilitate crescută, stare de șoc, negare, neacceptarea faptului deja petrecut, confuzie, dificultăți de concentrare, anxietate și frică, autoblamare, rușine, izolare socială, nevoia de a fi singur, amorțire emoțională sau sentimentul de deconectare de la realitate, deznădejde și tristețe.
De tip fizic: insomnie și coșmaruri, fatigabilitate, lipsă de energie, agitație, tresărire foarte ușoară, dificultăți de concentrare, ritm cardiac crescut, tensiune musculară, dureri.
Victime primare și victime secundare
Victima primară o reprezintă persoana implicată direct în accident, cu toate repercursiunile ce se datorează acestuia eveniment traumatizant.
Victima secundară este reprezentată de familia persoanei, care fie au fost martori la faptă, fie au aflat la scurt timp despre cele petrecute.
De asemenea, familia poate fi considerată victimă primară în cazul decesului persoanei implicate în accident.
Procesul de recuperare este diferit la fiecare persoană
Simptomatologia în condiții de evenimente tragic, așa cum este un accident rutier, poate fi comună, însă anumite reacții vor domina. E important să accepți ceea ce transmite corpul, fără să te judeci.
Recuperarea este întotdeauna un proces de durată. Oamenii au propriul ritm în funcție de suportul din partea familiei și a altor factoril de sprijin. A evita ceea ce simți nu face decât să amâne și să întârzie procesul de vindecare.
Recuperarea și revenirea la sentimentul de control asupra propriei vieți, la a dărui un nou sens existenței după un astfel de eveniment, se realizează cu sprijinul legii – prin recuperarea investițiilor medicale și cu sprijinul psihologului, prin adresarea directă simptomelor ce disturbă echilibrul emoțional și relațional.
Există factori de stress ce apar în perioada post accidentării – ca de pildă un proces penal în desfășurare – care pot menține și agrava starea de funcționalitate a părții vătămate sau în cazuri extreme, chiar la inabilitatea de a avea o slujbă și greutăți în comunicarea cu membrii familiei.
Scopul final al intervențiilor legale și psihologice este crearea și menținerea unui stări de bine, de sănătate, de echilibru, de funcționalitate celor care trec printr-un eveniment traumatic, de tipul accidentelor rutiere.
Aveți posibilitatea de a vă evalua singuri situația și de a lua o decizie în timp util răspunzând la aceste 3 întrebări:
“Aveți coșmaruri sau imagini intrusive legate de accident?” Acestea includ visele tulburătoare, reluarea scenei în slow-motion, visare cu ochii deschiși în timpul zilei, imagini ce apar dintr-o dată și rămân mai mult timp în parcursul unei zile. Gândurile și stările nu sunt dorite și apar fără voia dumneavoastră. Ele pot fi de natură horifică și înspăimântatoare.
“Aveți dificultăți în a conduce sau a călători de la momentul accidentului?” Deși imposibilitatea de a mai urca la volan este rară, majoritatea victimelor trăiesc disconfort, teamă, stări de anxietate atunci când conduc un vehicul sau când sunt pasageri.
“Vă gândiți la posibilitatea de a contacta un avocat sau de a da în judecată pe cei responsabili de producerea accidentului?” Partea legală a procesului de recuperare joacă un rol important deoarece crește încrederea în sine a victimei și redobandește sentimental de control asupra cursului propriei vieți.
Răspunsurile afirmative conduc către specialiști din domeniul justiției și al psihologiei. Pentru orice alte informații suplimentare vă rugăm să apelați cu la serviciile noastre.
Bibliografie:
- Blanchard, E.B., Hickling, E.J., Forneris, C.A., Taylor, A.E., Buckley, T.C., Loos, W.R., & Jaccard, J. (1997). Prediction of remission of acute Posttraumatic Stress Disorder in motor vehicle accident victims.Journal of Traumatic Stress, 10, 215-234.
- Blanchard, E.B., Hickling, E.J., Taylor, A.E., & Loos, W.R. (1995). Psychiatric morbidity associated with motor vehicle accidents.Journal of Nervous and Mental Disease, 183, 495-504.
- Bryant, R.A., & Harvey, A.G. (1995). Avoidant coping style and posttraumatic stress following motor vehicle accidents.Behaviour Research and Therapy, 33, 631-635.
- Buckley, T.C., Blanchard, E.B., & Hickling, E.J. (1996). A prospective examination of delayed onset PTSD secondary to motor vehicle accidents.Journal of Abnormal Psychology, 105, 617-625.
- Ehlers, A., Mayou, R.A., & Bryant, B. (1998). Psychological predictors of chronic Posttraumatic Stress Disorder after motor vehicle accidents.Journal of Abnormal Psychology, 107, 508-519.
- Kuch, K., Cox, B.J., & Evans, R.J. (1996). Posttraumatic Stress Disorder and motor vehicle accidents: A multidisciplinary overview.Canadian Journal of Psychiatry, 41, 429-434.
- Taylor, S., & Koch, W.J. (1995). Anxiety disorders due to motor vehicle accidents: Nature and treatment.Clinical Psychology Review, 15, 721-738
Link-uri utile: http://localhost:8000/
Mail: [email protected]
Telefon : 0763 111 111 și 0723 327 639
Avocat Psiholog clinician specialist
Gianina Vera Poroșnicu Luiza Brînză